Filme noi online 2010 - portalul celor mai noi filme din cinema » filme razboi

Pianistul

admin — Mon, 18 Jan 2010 21:02:19 +0000

The Pianist

Bazat pe memoriile pianistului W. Szpillmann, Pianistul este povestea adev�rat� a unui str�lucit pianist polonez, care, datorit� originii sale evreie�ti este for�at ca pe timpul ocupa�iei naziste a Poloniei s� duc� o via�� de fugar, pentru a sc�pa de deportare.
Szpilmann reu�e�te s� fug� din ghetoul din Var�ovia �i �i va petrece ani buni ascunz�ndu-se printre ruinele ora�ului. Salvarea �i vine de la un ofi�er german, care �l va ajuta s� supravie�uiasc�.

Che Argentinianul

admin — Mon, 18 Jan 2010 20:59:30 +0000

Che: Part One

Prima parte din povestea lui Soderbergh (prezent� la Cannes �n 2008 cu numele Che – The Argentine) �ncepe cu evenimentele �n care Che Guevara r�stoarn� �mpreun� cu Fidel Castro, �n Cuba, regimul lui Batista. Al doilea film, Guerrilla, prezint� senza�ionala lui sosire la New York �n 1964 pentru a vorbi �n fa�a Na�iunilor Unite �i continu�, conform descrierii, p�n� la asasinarea eroului na�ional al Cubei �n jungla bolivian�.

Guerrilla

admin — Wed, 13 Jan 2010 21:38:09 +0000

Guerrilla

Prima parte din povestea lui Soderbergh, la Cannes �n 2008 cu numele Che, The Argentine, �ncepe cu evenimentele �n care, �mpreuna cu Fidel Castro r�stoarn�, �n Cuba, regimul lui Batista. Al doilea film – GUERRILLA – prezint� senza�ionala lui sosire la New York �n 1964 pentru a vorbi �n fa�a Na�iunilor Unite �i continu�, conform descrierii, p�n� la asasinarea sa �n jungla bolivian�.

Ticalosi fara Glorie

admin — Wed, 13 Jan 2010 20:55:27 +0000

Inglourious Basterds

�n Fran�a ocupat� de germani Shosanna Dreyfus (Melanie Laurent) prive�te neputincioas� cum familia ei este executat� de colonelul nazist Hans Landa (Christoph Waltz). Shosanna scap� ca prin urechile acului �i fuge la Paris, unde-�i creeaz� o nou� identitate ca proprietar �i proiec�ionist de cinema. �n alt� parte a Europei, locotenentul Aldo Raine (Pitt) organizeaz� un grup de solda�i evrei pe care-i conduce �ntr-o campanie de r�zbunare �mpotriva nazi�tilor. Cunoscu�i sub numele de “The Basterds” (adic� “tic�lo�ii”), trupa lui Raine o adopt� pe actri�a �i agenta sub acoperire de origine german� Bridget von Hammersmark (Diane Kruger) �ntr-o misiune al c�rei scop este lichidarea liderilor celui de-al treilea Reich. Soarta une�te drumurile personajelor sub un cort de cinema, unde Shosanna este hot�r�t� s�-�i duc� la �ndeplinire propriul ei plan de r�zbunare.

Agora

admin — Tue, 12 Jan 2010 19:14:03 +0000

�n Egiptul secolului 4, aflat sub cucerirea Imperiului Roman, revoltele religioase izbucnite pe str�zile din Alexandria ajung �i la zidurile faimoasei biblioteci. �nchis� �ntre zidurile acesteia, Hypatia (Rachel Weisz), astronom �i matematician de geniu, se lupt� s� salveze �n�elepciunea Lumii Vechi cuprins� �n nepre�uitele comori literare, ajutat� de discipolii s�i. Doi tineri se lupt� pentru a cuceri inima frumoasei Hypatia – discipolul acesteia, Orestes (Oscar Isaac), un t�n�r nobil, foarte abil, �i Davus (Max Minghella), sclavul ei. Davus are de f�cut o alegere cumplit� – aceea de a r�m�ne al�turi de st�p�na sa pe care o iube�te �n secret sau s� aleag� libertatea, al�tur�ndu-se rebelilor religio�i care vor cuceri cu siguran�� i biblioteca.

Cu patru ani �n urm�, c�nd terminase proiectul extrem de personal “Mar adentro”, Alejandro Amenabar nici nu visa c� avea s� fie implicat �ntr-o superproduc�ie despre romani �i cre�tini din Egiptul antic.
“Acest film a fost conceput ca un proiect interna�ional, urm�nd a fi filmat �n Anglia, pentru c� vorbim de un buget de aproape 50 de milioane de euro.”

“Chiar de la �nceputul acestui proiect, scopul meu a fost s� fac publicul s� simt� ca �i cum ar urm�ri o echip� CNN realiz�nd un documentar despre ceva ce s-a �nt�mplat �n secolul 4. Am abordat filmul cu un sim� al urgen�ei de a relata, stil “breaking news”. “Acest film e o c�l�torie �n timp �i spa�iu. Este o oglind� �n care oamenii s� poat� privi trecutul �i s� vad� c�t de pu�in s-a schimbat lumea.”

“Agora este povestea unei femei, a unui ora�, a unei civiliza�ii �i a unei planete. Agora este planeta unde ar trebui s� tr�im cu to�ii �mpreun�. Am �ncercat s� ar�t umanitatea �n mijlocul tuturor speciilor de pe P�m�nt, �i P�m�ntul� �ncadrat �n Univers. Oamenii i-am v�zut ca pe ni�te furnici, iar P�m�ntul ca pe o sfer� micu�� ca oricare alta, �nv�rtindu-se printre multe alte stele. Iat� de ce ne-am jucat cu schimbarea de perspectiv�. [...] Am ales s� fim martori direc�i la ceea ce se �nt�mpl�, �i nu s� contempl�m faptele dintr-un col� �ndep�rtat. �i, cel mai important, nu am transformat violen�a �ntr-un spectacol �n sine.”

“Cand ne-am dat seama c� acel moment special din istoria omenirii este extrem de asem�n�tor cu realitatea noastr� contemporan� [...] am realizat c� puteam face un film despre trecut, filmul fiind, de fapt, despre prezent.” “Dac� Hypatia este �ntruchiparea femeii moderne, atunci Roma antic� este simbolul unei superputeri aflate �ntr-un moment de turnur� istoric�.”